Programul FOOD pentru un prânz sănătos pătrunde și în România

Începând din 2019, mai multe restaurante și rețele de catering din România au aderat la programul european FOOD. Acesta este acronimul Fighting Obesity through Offer and Demand, adică Lupta Împotriva Obezității prin Ofertă și Cerere. Programul a fost lansat în UE în anul 2011. România este cea de-a zecea țară care se alătură acestei inițiative.

Obiectivul Edenred, firma care coordonează implementarea proiectului la noi este să schimbe mentalitatea și obiceiurile alimentare ale românilor. Misiunea programului FOOD, prin intermediul campaniei educaționale “Hai la 1 la masă! Ia o pauză pentru sănătate”, este să crească gradul de conștientizare al importanței ritualului zilnic de care fiecare dintre noi are nevoie și pe care îl merită. Pauza de prânz este un generator de energie mentală și fizică și ajută la obținerea unui echilibru între viața profesională și personală, consideră organizatorii.

În România, peste 2.5 milioane de angajați primesc tichete de masă de la angajatori. Edenred deservește peste 35.000 de companii-client și 1 milion de utilizatori pentru carduri si tichete de masă Ticket Restaurant, tichete cadou, carduri cadou, tichete de creșă, vouchere de vacanță, tichete sociale, precum și carduri preplătite pentru cheltuieli de afaceri. Peste 3.400 de restaurante la nivel național acceptă cardurile și tichete de masă Ticket Restaurant Edenred.

Restaurantelor partenere din cadrul programului FOOD li se cere să ofere clienților cu preponderență preparate coapte, gătite la aburi sau pe grătar. De asemenea, în meniul zilnic trebuie să se regăsească un preparat vegetarian și o salată proaspătă. Peștele și carnea albă trebuie incluse frecvent în meniu. În ceea ce privește modul de a găti, se impune folosirea uleiurilor vegetale, a unei cantități reduse de sare și a uneia sporite de mirodenii. Opțional, restaurantelor li se sugerează să înscrie pe meniu și fructe proaspete ca deșert și pâinea integrală. Apa în timpul mesei vine ca ofertă din partea casei.

Cum arată pauza de prânz în Europa…

 În calitatea sa de coordonator al programului FOOD, Edenred a realizat un studiu în 2018 pe un eșantion de peste 25.000 de angajați și 1400 de proprietari de restaurante în opt țări europene (Austria, Belgia, Cehia, Franța, Italia, Portugalia, Slovacia și Spania) pe tema alimentației în timpul zilei de lucru. Cel de-al șaptelea barometru FOOD a evidențiat câteva tendințe clare în rândul angajaților: creșterea cererii pentru mese sănătoase și echilibrate, rolul din ce în ce mai important pe care companiile îl pot juca în îmbunătățirea stării de bine a angajaților și interesul general pentru tehnologie în încurajarea alimentației sănătoase.

Potrivit barometrului FOOD 2018, aproape 75% din europeni își iau timp pentru pauza de prânz, cu 5% mai mult decât în 2014. Cu toate acestea, 27% dintre aceștia aleg să ia prânzul chiar la biroul la care lucrează. 94% dintre belgieni mănâncă în mod regulat la birou, în timp ce în Franța pauza de masă în afara biroului este sfântă. 26% dintre angajații francezi ies la restaurant în mod constant, luând în calcul prețul și proximitatea. Sunt întrecuți de slovaci, care ies la restaurant în pauza de prânz în proporție de 34% și de italieni cu 39%. Aceștia preferă avantajele mâncărurilor proaspăt gătite și sănătoase.

…și cât durează pauza de prânz în România?

Potrivit unui studiu Edenred, 50% dintre angajații din România acordă mai puțin de 30 de minute mesei de prânz spre deosebire de alte țări europene unde doar un procentaj de 23% din angajați alocă acest timp.

“Campania «Hai la 1 la masă! Ia o pauză pentru sănătate» este o inițiativă pentru normalitate în stilul de viață al angajaților. Pauza de prânz este un ritual care îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății, motiv pentru care pledăm pentru a-l introduce în cultura companiilor”, spune Dana Sîntejudean, CEO Edenred România și Moldova. “Parteneriatul cu Institutul Național de Sănătate Publică atestă importanța acestei inițiative, iar afilierea României la programul FOOD ne aduce un pas mai aproape de bunele practici europene”, a adăugat Dana Sîntejudean.

„Este un exemplu de unire de forțe dintre sectorul public și cel privat pentru ca românii să primească, pe mai multe canale decât cele ale sănătății publice, informații despre regulile unei alimentații echilibrate, sănătoase. Conform datelor statistice din analiza de situație a campaniei Ministerului Sănătății, derulate de către INSP și Direcțiile de Sănătate Publică, sub sloganul «Alimente sigure în cantitățile necesare. Stop risipei alimentare!» în România o persoană aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, ajungând să risipească anual 129 de kilograme de alimente. Cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei, circa 49%, urmate de sectorul industriei alimentare -37% și de retail cu 7%. Raportat la venitul familial, asta însemnă un nivel de risipă de 6,9% pentru cei cu venituri sub 1.500 de lei (aproximativ 330 de euro) și 14,4% pentru cei cu venituri de peste 3.500 lei (770 de euro), conform datelor statistice ale Ministerului Agriculturii. Cum dezechilibrele nutriționale, supraponderea și obezitatea se concentrează la populația cu nivel educațional scăzut, reducerea acesteia și coordonarea eforturilor cu cât mai mulți parteneri din rândul companiilor și al restaurantelor și cantinelor, care să promoveze un set de recomandări simple pentru o alimentație sănătoase este un prim pas important”, a spus Dr. Alexandra Cucu, Directorul Centrului Național pentru Evaluarea și promovarea Stării de Sănătate din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Adriana BUNEA