Speciile de melci care se pretează cel mai bine la exploatarea în ferme, sunt reprezentate de Helix aspersa, Helix pomatia (Melcul livezilor) şi Helix lucorum însă şi alte specii se pot exploata, dar cu performanţe de producţie ceva mai reduse.
Greutatea melcilor ajunşi la maturitate reproductivă este de 8-15 g în cazul speciei Helix aspersa şi, respectiv, 15-25 g pentru Helix pomatia.
În cadru natural, datorită perioadelor lungi de inactivitate, un melc ajunge la maturitate între 12 şi 18 luni, spre deosebire de crescătorie, unde, beneficiind de hrană adecvată şi suficientă, poate ajunge la maturitate între 5 şi 6 luni.
Dintre numeroasele metode de creştere a melcilor, cea mai des folosită este metoda mixtă, care constă în reproducere, incubaţie şi îngrijirea puietului în spaţii acoperite, în care există un control exact al temperaturii, umidităţii şi al programului de lumină, iar creşterea până la valorificare se face în spaţii în aer liber, cu suprafeţe variabile, în funcţie de producţia calculată, pe compartimente bine echilibrate.
Este recomandabil să se utilizeze pentru reproducere melci bordați (ajunşi la maturitate), proveniţi din mediu natural. Temperatura de incubaţie pentru ouăle de melci este bine să fie de 20 °C când există strat de incubaţie şi 25 °C fără strat de incubaţie. La crescătoriile în aer liber se recomandă stropirea melcilor din 6 în 6 ore vara, câte 5-10 minute, pentru a nu se deshidrata. Primele recoltări din crescătorie pot începe în aprilie însă primii melci bordaţi vor fi colectaţi abia în iulie. Melcii recoltaţi vor fi vânduţi imediat, deoarece în caz contrar, există riscul ca ei să se acupleze, fenomen ce epuizează melcii şi antrenează o mortalitate ridicată a efectivelor.
În crescătoriile de dimensiuni mai mici, până la 1000 m2, se pot obţine producţii de 3-4,5 kg melci/m2, în timp ce în crescătoriile de dimensiuni mari, producţia medie este de 2 kg/m2. Pentru protejarea melcilor împotriva păsărilor se pot utiliza plase de protecţie uşor de manipulat în funcţie de activitatea din fermă.
Crescătoriile de melci pot fi de diferite tipuri, respectiv formate dintr-un singur sector sau incintă, sau din mai multe sectoare sau compartimente pe categorii de exploatare. În cazul în care crescătoria este constituită dintr-un singur compartiment, exploatarea ei este mult mai simplă. La finele toamnei se recoltează şi valorifică toate exemplarele care au dimensiunile pentru vânzare. Celelalte exemplare vor rămâne pe loc, cu precizarea că pentru a asigura confortul de iernare, trebuie să acoperim terenul cu frunze uscate şi paie.
În crescătoriile care au mai multe compartimente de creştere a melcilor se poate practica sistemul de exploatare prin rotaţie, ceea ce va permite ca anual un compartiment să fie pregătit pentru populare, iar altul să se găsească „în lichidare”, respectiv pe sistemul „totul plin, totul gol”.