
În cele mai multe dintre situații, atunci când sunt introduse culturi și elemente noi de tehnologie în fermă, există o reticență naturală. Această reticență nu este de condamnat, din contră trebuie înțeleasă ca o modalitate prin care fermierul încearcă să înțeleagă și să se asigure că elementul nou introdus în tehnologie va aduce plus valoare fermei din punct de vedere economic.
În cazul fermelor pentru animale, orice schimbare în ceea ce privește nutriția poate avea repercursiuni semnificative asupra cantității de lapte sau al ratei de îngrășare. Înțelegem reticența fermierilor de a introduce sorgul în alimentația animalelor, având în vedere că în România există o lipsă acută de cunoștiințe cu privire la impactul pe care-l poate avea sorgul, odată introdus în rația de hrană a animalelor.
Să ne aducem aminte de perioada de acum 15-20 de ani, când rapița de toamnă a început să fie cultivată pe suprafețe mai mari în România. Cultura era considerată ca fiind „foarte tehnică” și, din acest motiv, în general fermele mari sau în care tehnologia era stabilită de un specialist erau singurele în care rapița de toamnă era inclusă în asolament. Acum însă, cultura de rapiță a depășit bariera de 900 mii/ha în România, fiind cultivată de marea majoritate a fermierilor.
Legat de sorg, acesta pare să preia tiparul culturii de rapiță de toamnă. Ca și în cazul rapiței în trecut, în prezent suprafețele cele mai mari de sorg pentru siloz sunt cultivate de fermele zootehnice mari din România. Acestea au înțeles cel mai rapid care este rolul sorgului, cum să-l cultive și, bineînțeles, cum să-l utilizeze în rețete. Fermele zootehnice mari sunt asistate de nutriționiști, mulți dintre aceștia oferind consultanță și în fermele zootehnice mari din vestul Europei, iar ajutorul lor se reflectă în alegerile fermierului.
În ultimul timp, tot mai mulți fermieri mici și mijlocii sunt interesați de cultura sorgului, iar asta nu poate decât să ateste că anumite temeri încep să se disipeze, iar decizia de a include sorgul pentru siloz în asolament să fie tot mai frecventă.
Privind din perspectivă dublă – cantitativă și calitativă – sorgul pentru siloz este o alternativă pentru zootehnia din România. În zonele foarte aride din România, sorgul poate să înlocuiască total porumbul pentru siloz, aducând, în principal, siguranța din punct de vedere cantitativ. În aceste zone, hibridul de sorg Jumbo Star, care este singurul hibrid cu sensibilitate la fotoperiodism din România poate să asigure producția, în condițiile în care alte plante de cultură, poate chiar și alte varietăți de sorg, cedează în fața lipsei de apă. Poate vă întrebați ce este deosebit la acest hibrid. Hibrizii cu sensibilitate la fotoperiodism sunt varietăți de sorg care își reglează creșterea vegetativă și intrarea în faza generativă (formare panicul) în funcție de durata zilei (fotoperioadă). Hibrizii cu sensibilitate la fotoperiodism au nevoie de o perioadă de lumină zilnică mai mică de 12 ore și 20 de minute pentru a iniția formarea paniculului (faza generativă). În zona noastră, Jumbo Star practic nu emite panicul, ci rămâne în faza vegetativă până târziu în toamnă. Acesta este un avantaj, pentru că, în anii foarte secetoși, din cauza lipsei de apă, Jumbo Star intră într-un repaus vegetativ, care poate dura câteva luni, dacă este nevoie. Odată cu primele ploi, sorgul iese din starea de repaus și își reia creșterea vegetativă în mod normal.

Atât în sezonul 2024, cât și în cel din 2023, am avut foarte multe situații în care, din cauza lipsei de apă, porumbul s-a uscat cu totul, însă sorgul a rămas verde, chiar dacă de talie mică (70-100 cm). Poate că într-o primă etapă fermierul a fost dezamăgit, pentru că spera la un alt comportament al sorgului. Apoi însă, ploile de toamnă (final de august, prima decadă a lunii septembrie) și-au făcut apariția, iar sorgul și-a reluat creșterea în mod exploziv, iar producția de biomasă a depășit 50-60 t/ha.
Această performanță nu prea poate fi obținută de sorgul care emite panicul, pentru că, în cazul acestor varietăți, odată ce suma gradelor termice este atinsă, la prima ploaie sorgul generează panicul, iar cultura nu va mai acumula biomasă, ci doar va împinge nutrienți spre panicul.
Chiar dacă nu emite panicul, Jumbo Star este bogat în proteină digestibilă. Contrar a ceea ce s-ar putea crede, proteina în cazul sorgului se regăsește în principal în aparatul foliar, nu în panicul. În condiții normale, procentul de proteină digestibilă poate să se situeze între 8 și 12%, deci la un nivel semnificativ mai ridicat decât rezultatele obținute la un porumb de siloz de foarte bună calitate. Pe lângă nivelul ridicat de proteină, Jumbo Star este bogat în zaharuri simple, din acest motiv tulpina are un gust dulce, ceea ce îi conferă o palatabilitate ridicată. Nivelul de zaharuri simple se situează, de regulă, între 15 și 20%, raportat la substanța uscată.
Jumbo Star este utilizat însă și în fermele mari din zonele cu umiditate ridicată, acolo unde porumbul este o cultură de bază în producerea de siloz. Totuși, în ultima vreme au apărut perioade lungi de lipsă a apei și de arșiță, iar în aceste condiții porumbul a avut de suferit. În anul 2024, în zone largi din Transilvania, s-a însilozat porumb cu foliajul ars de radiația solară. Acolo unde sorgul a fost inclus alături de porumb în asolament, prin amestecul dintre aceste două plante de cultură s-a reușit să se obțină, la final, un siloz de calitate mult mai ridicată. În condiții foarte bune de cultură, producția de Jumbo Star depășește în mod constant 70-80 t/ha.
Acolo unde însă, pe lângă o producție ridicată și sustenabilă, avem nevoie și de obținerea unui siloz de calitate mai ridicată, iar în produsul final să avem o gamă mai largă de carbohidrați care să includă și amidon, pe lângă zaharurile simple, recomandăm utilizarea hibridului de sorg Sugargraze. Numele hibridului indică faptul că acesta este unul dulce, cu o concentrație de peste 20% zaharuri simple. Pe lângă aceste zaharuri, având în vedere că acest hibrid emite panicul, vom avea și un aport de cel puțin 15% amidon. Practic, vom avea zaharuri simple care sunt rapid metabolizate și care vor furniza energie imediat, pentru funcțiile metabolice esențiale. De asemenea, vom avea și un procent ridicat de amidon care, fiind un carbohidrat complex, are nevoie, în prima fază, să fie descompus de către enzime în zaharuri simple. Astfel, silozul obținut dintr-un astfel de hibrid este o sursă valoroasă de energie pentru animale, datorită combinației de zaharuri simple (energie rapidă) și amidon (energie susținută).
Pe lângă energia furnizată, Sugargraze este o sursă bogată în fibre digestibile și proteină. Nivelul de proteină poate să depășească 10-12%. Din punct de vedere al producției, acest hibrid are un potențial uriaș, în multe zone producția depășind 80 t/ha biomasă, în condiții bune. În condiții excepționale, am avut chiar și producții de peste 95 t/ha biomasă.

În acest sezon, am prelevat mai multe probe de siloz din sorg și porumb, obținute din culturi care au vegetat bine. Analizele au fost efectuate într-un laborator acreditat pentru efectuarea acestor analize. Fermierii care doresc buletinele originale, care conțin mai mulți parametri analizați decât cei prezentați mai jos, ni se pot adresa.
Genul acesta de rezultate poate să difere foarte mult în funcție de condițiile climatice, tehnologia aplicată, perioada de recoltare, omogenitatea probei prelevate etc. Chiar dacă sorgul și porumbul analizate nu au făcut parte dintr-o experiență de câmp comună, probele fiind prelevate de pe soluri diferite și cu tehnologii diferite, rezultatele ne pot ajuta să conturăm o imagine cu privire la indicii de calitate ai sorgului, comparativ cu cei ai porumbului.
Deși porumbul, în condiții bune (când produce știulete, iar boabele sunt bine umplute), rămâne superior în conținutul de amidon, sorgul dulce este mai versatil, combinând avantajele zaharurilor simple cu cele ale prezenței amidonului în siloz. Această dublă sursă de carbohidrați îl face o alegere excelentă pentru situații în care este nevoie atât de energie rapidă, cât și de o eliberare susținută. Astfel, sorgul prezintă un profil energetic mai echilibrat față de porumb.
De asemenea, având în vedere că în zonele secetoase sau în anii cu arșiță puternică în perioada înfloritului porumbul are probleme în a genera știulete sau în a umple boabele cu amidon, boabele de pe știulete rămânând șistăvite, porumbul poate pierde chiar și avantajul cu privire la prezența amidonului.
Indicatori fizico-chimici sorg siloz vs porumb
Determinări | Standard de metodă | Sorg siloz | Porumb |
Energie metabolizată ME (I)* kcal/kg) | Valoare calculată | 3430 | 3408 |
Energie digerabilă ED (I)* (kcal/kg) | Valoare calculată | 3570 | 3550 |
Fibră brută s/s (I) (% substanță uscată) | Valoare calculată | 22.3 | 24.3 |
Amidon s/s (I)* (% substanță uscată) | Valoare calculată | 17 | 28.9 |
Proteină digerabilă s/s (I)* (% d/m) | Valoare calculată | 7.1 | 6.6 |
Neutru Detergent Fibră (NDF) s/s (I)* (% substanță uscată) | PEQ051 Gravimetrie | 50.4 | 56.1 |
Acid Detergent Fibră (ADF) s/s (I)* (% substanță uscată) | PE-Q050 Gravimetrie | 28.7 | 36.5 |
Lignina s/s (I)* (% substanță uscată) | PEQ1665 Gravimetrie | 5.3 | 8.6 |
Carbohidrați (I)* (g/100g) – alții decât amidonul | PEQ1273 Valoare calculată | 20.3 | 17.5 |
Carbohidrați s/s (I)* (g/100g d/m) | PE-Q273 – Prin diferență | 89 | 87 |
Tehnologia sorgului nu este foarte complicată. Nevoia de apă a sorgului este cu 30-50% mai scăzută decât a porumbului. Prin urmare, sorgul poate fi cultivat în zone semiaride sau în regiunile cu ploi limitate cantitativ. Această rezistență are în spate sistemul radicular mult mai bine dezvoltat al sorgului, dar și metabolismului acestei plante de cultură, care utilizează apa și elementele nutritive mult mai performant decât porumbul.
În ceea ce privește fertilizarea cu azot, sorgul este capabil să valorifice mult mai bine azotul din sol, inclusiv cel disponibil în cantități mici, datorită adaptabilitații sale la condițiile de stres nutrițional. Necesitând o fertilizare cu azot chiar cu 30% mai mică decât cea a porumbului pentru a obține producții foarte bune, sorgul se dovedește a fi o cultură mai rentabilă, având în vedere și impactul pe care îl are costul îngrășămintelor în întreaga tehnologie.
Legat de situația din anul 2024, când în foarte multe zone chiar și sorgul a fost puternic afectat de secetă, trebuie să menționăm că, în sezonul trecut, România nu a trecut printr-o perioadă de secetă ci printr-o adevărată catastrofă climatică. Nivelul de apă din sol a fost atât de redus încât buruienile sau unii arbuști, care au în spate milioane de ani de adaptare, s-au uscat pur și simplu, amplificând în anumite zone fenomenul de deșertificare. Sorgul are nevoi reduse de apă, comparativ cu celelalte plante de cultură din România, însă în anul 2024, în unele zone, chiar și acele nevoi nu au putut fi acoperite.
Legat de nevoile sorgului pentru siloz, în ceea ce privește tehnologia, v-aș ruga să urmăriți o situație din zona Sângiorgiu de Mureș (județul Mureș). Într-un test cu mai mulți hibrizi de sorg, în care nu s-au aplicat fertilizanți, nu s-a erbicidat și nici nu s-a aplicat vreo prașilă mecanică, s-a reușit să se obțină o producție de peste 50-60 t/ha biomasă. Vrem să arătăm aceasta, nu din dorința de a promova o astfel de „tehnologie”, ci pentru a scoate în evidență capacitatea ridicată de reziliență a sorgului.
Advanta Seeds fiind lider internațional pe piața sorgului, poate să vă ajute prin departamentul tehnic în tot ceea ce privește tehnologia acestei plante de cultură. Prin urmare, clienții noștri pot beneficia de know how-ul pe care-l deținem vis a vis de cultura sorgului.
