Teme de actualitate analizate împreună cu membrii Consiliului Ştiinţific al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

În data de 19 noiembrie a fost convocat Consiliul Ştiinţific din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), prin videoconferinţă, pentru a supune dezbaterii şi a obţine opinii ştiinţifice cu privire la subiecte de interes din domeniile sanitar veterinar şi al siguranţei alimentelor, dar şi la subiecte de actualitate, precum situaţia infecției nurcilor cu virusul SARS-COV-2 şi mutaţiile suferite în aceste gazde, diagnosticată în Danemarca şi alte state membre.

Ședința a debutat cu prezentarea concluziilor Analizei de Risc a Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC), privind situaţia infecţiei zoonotice a nurcilor cu virusul SARS-COV-2 şi mutaţiile suferite în aceste gazde.

Concluzia în acest sens a fost că activitatea de creştere a nurcilor în timpul pandemiei implică un posibil risc pentru sănătatea publică, motiv pentru care au fost dispuse o serie de iniţiative locale şi restricţii suplimentare, pentru a limita transmiterea virusului.

Comisia Europeană a specificat faptul că nu există nici un indiciu că apariţia infecţiei cu COVID-19 la animale are impact semnificativ asupra sănătăţii animalelor sau a sănătăţii umane și ca atare deci nu consideră necesară obligativitatea notificării COVID-19 la animale, ca boală emergentă, în timp ce Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) apreciază că COVID-19 la animale ar trebui încadrată în categoria bolilor emergente și introdusă pe lista bolilor notificabile.

Aceste argumente au fost luate în discuție pentru obţinerea unor puncte de vedere referitoare la strategia pe care trebuie să o adopte România, în cele două ferme de nurci existente în judeţul Braşov, supravegheate de către medici veterinari care efectuează toate acţiunile sanitare veterinare la nivelul fermelor.

Membrii Consiliului Ştiinţific au concluzionat că, la această dată, nu sunt date științifice clare şi nici motive suficiente ca să se intervină cu măsuri radicale, fiind adecvată aplicarea de măsuri moderate, dar că România trebuie să fie pregătită prin elaborarea unui plan de contingenţă şi prin validarea metodei de testare, în vederea diagnosticării noului virus SARS-CoV-2 la animale.

Preşedintele ANSVSA, dr. Robert Chioveanu a precizat că este foarte important ca în aceste momente să acţionăm cu discernământ, pe baza unor date şi informaţii ştiinţifice clare şi a dispus ca Institutul de Diagnostic şi Sănătatea Animalelor să elaboreze un plan prin care să se poată realiza în viitor, ca primă etapă, testarea unor specii de animale în vederea identificării anumitor tulpini de coronavirus, după care, în baza rezultatelor obţinute, să se stabilească măsurile care trebuie aplicate.

Cel de-al doilea subiect de pe agenda întâlnirii a fost dedicat identificării măsurilor optime de comunicare şi cooperare cu crescătorii de animale, mediul academic şi alte instituţii publice, pentru gestionarea focarelor de PPA (Pesta Porcină Africană), discuţiile pe acest subiect fiind precedate de o scurtă prezentare referitoare la situaţia actuală a focarelor de PPA de pe teritoriul României, precum şi a principalelor cauze care determină apariţia de noi focare a PPA.

Preşedintele Autorității, dr. Robert Chioveanu a subliniat că, începând din luna februarie 2020, s-a elaborat şi s-a pus în aplicare un plan de gestionare a focarelor de PPA. Împreună cu echipa de la nivel central s-a demarat implementarea acestei strategii la nivel naţional, rezultatul fiind o scădere evidentă a numărului de focare active. Drept urmare, trebuie identificate şi alte măsuri, în afară de cele în care medicul veterinar este implicat în mod direct în gestionarea focarelor de PPA şi urmărirea prevenţiei, pentru că nu numai medicul veterinar este responsabil de respectarea măsurilor impuse la nivel local. Totodată a subliniat că este esenţial să se asigure o comunicare eficientă cu societatea civilă, de la ţăranul care creşte porcul în gospodărie, la fermele comerciale, până la toţi factorii implicaţi în creşterea şi reproducţia porcului în România şi o informarea continuă pentru a se conştientiza pericolul şi dezastrul economic produs de acest virus.

Membrii Consiliului Stiinţific au făcut propuneri pentru elaborarea şi difuzarea prin mijloacele mass-media, în principal pe posturile de televiziune naţionale şi locale, a unor reportaje care să prezinte măsurile ce trebuie luate de crescătorii de porci pentru a preveni răspândirea acestei maladii.

O altă propunere a fost aceea de a crea un sistem de comunicaţie asemănător RO ALERT, prin care crescătorii de porci să fie informaţi asupra localizării zonelor de restricţie din ţară privind PPA.

Concluziile și propunerile rezultate în urma acestei întâlniri vor fi analizate pentru a se identifica modalitățile optime de concretizare ale acestora, în cel mai scurt timp.

*Consiliul Ştiinţific este organizat şi functionează ca structură fără personalitate juridică în cadrul ANSVSA şi este format în prezent din 13 membri, personalităţi recunoscute în domeniile de competenţă ale ANSVSA, din rândul cărora sunt numiţi un preşedinte şi un vicepreşedinte. Consiliul Ştiinţific este constituit cu scopul de a sprijini activitatea Autorităţii, în domeniile de competenţă ale acesteia şi are următoarele atribuţii:

            – furnizează opinii ştiinţifice şi caută posibilităţi de soluţionare, la solicitarea Autorităţii, în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor ;

            – analizează situatia epidemiologică la nivel internaţional sau publicaţii ştiinţifice internaţionale cu impact asupra misiunii Autorităţii şi prezintă, la cerere, o analiză de risc pentru evoluţia bolilor zoonotice şi a celor care afectează populaţiile animale, precum şi pentru riscurile legate de siguranţa alimentelor;

            – prezintă avize ştiinţifice, în urma dezbaterii unor probleme importante din domeniile sanitar veterinar şi cel al siguranţei alimentelor, la solicitarea Autorităţii.