Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este prăznuită în fiecare an pe 14 septembrie de către Biserica Ortodoxă Română ;i Înălțarea Sfintei Crucii este a doua mare sărbătoare din Noul An Bisericesc după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.
Sărbătoarea Sfintei Crucii amintește credincioșilor de patimile şi de moartea Mântuitorului Hristos. De sărbătoarea Sfintei Crucii credincioșii respectă o serie de tradiții și obiceiuri.
În popor, această sărbătoare se mai numeşte şi Ziua Crucii şi oamenii consideră că vestește începutul toamnei.
În lumea satelor, încă se mai crede că în această zi şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişuri, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor.
De Ziua Crucii, preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin pentru ca în anul care vine, oamenii să se bucure de o recoltă bogată. Tot de Ziua Crucii, oameneii duc la biserică busuioc, maghiran și cimbru pentru ca preotul să le sfințească. Potrivit tradiției, plantele au efect tămăduitor și îi apără pe credincioși de diverse boli.
Tot pe 14 septembrie, oamenii duc la biserică monede pe care le păstrează apoi în portofel pentru a avea noroc.
În Bucovina, de Înălțarea Sfintei Cruci, oamenii atârnă de ramurile pomilor busuioc sfinţit, pentru a avea parte de recoltă bogată în anul viitor.
În cultura populară se spune că în această zi se poate prezice și vremea. De exemplu, dacă va tuna pe 14 septembrie, toamna va fi lungă.
De asemenea, dacă ciorile se vor așeza pe gard, este un semn că va cădea bruma în curând.
De sărbătoarea Sfintei Crucii, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune şi peştele și oamenii nu au voie să lucreze, pentru a nu atrage forțele răului.
Potrivit tradiției populare, strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi acum, ci trebuie lăsați pentru ca păsările cerului să-i mânânce. Tocmai de aceea, în limbaj popular, se numesc strugurii lui Dumnezeu.