Află experiențele fermierilor care au depozitat furaje în silobag

Fermieri importanți care activează în sectorul zootehnic din România și-au dat întâlnire la cea de-a IV-a ediție a evenimentului „Crește-ți profitul în fermă. Alege depozitarea în silobag!”, organizat de Grain Bags România, pe 17 februarie 2021. Acesta a putut fi urmărit în mediul online, pe Zoom și pagina de Facebook a companiei.

Toate detaliile despre folosirea tehnologiei silobag de către crescătorii de animale, au fost oferite de Narcis Ranghiuc, directorul general al Grain Bags România, punându-se accent pe beneficiile acesteia. Afirmațiile sale au fost întărite de către declarațiile celor invitați la discuție. Evenimentul a fost moderat de jurnalistul Tudor Calotescu.

Flexibilitatea, un atu al silobagului care l-a convins pe fermierul Iosif Bota 

Administrator în cadrul EMA Gab, Iosif Bota, a detaliat în cadrul evenimentului online, cum a optat pentru depozitarea în silobag, fix în momentul în care se pregătea să investească în construcția de silozuri tradiționale. Acesta a precizat că silobagul se pretează perfect în sectorul zootehnic și l-a testat în mod special, la păstrarea borhotului de bere. De asemenea, a explicat și ce beneficii i-a adus sistemul de-a lungul timpului.   

„Am aflat de tehnologia silobag în perioada 2007-2008. Pe vremea aceea, eram în faza în care urma să investim în construcția de silozuri, pentru că aveam nevoie să stochez cantități mari de siloz de porumb, având în vedere că deținem un efectiv de 500 de vaci. Apoi, am aflat întâmplător de această metodă inovativă de depozitare și m-a încântat ideea pentru că nu mai trebuia să construiesc silozuri. Aveam nevoie doar de o platformă plană, care nici măcar nu era obligatoriu să fie betonată”.

Mai mult, silobag-ul i-a creat oportunitatea de a stoca borhotul de bere încă din timpul verii, când este din belșug. „Stochez aproximativ 750 de tone, în trei silobaguri. Astfel că, din septembrie până în aprilie, nu mai mă interesează dacă lucrează sau nu fabricile de bere, pentru că am borhot de calitate impecabilă, stocat tot timpul anului și cumpărat la un preț bun”.

Un aspect economic important în ceea ce privește utilizarea silobagului și care a fost punctat de acesta, a făcut referire la faptul că nu a mai avut nevoie de utilaje grele pentru așezarea

silozului în celulă. Mai mult, flexibilitatea sistemului, dar și gestionarea exactă a cantității depozitate, au fost atuurile care l-au convins pe Iosif Bota să rămână fidel sistemului silobag.

„În timp, am observat și flexibilitatea sistemului. Poți să întrerupi procesul când dorești, în caz că s-a stricat un utilaj sau dacă este vreme nefavorabilă. Nu ești presat ca în tehnologia clasică, când celula trebuie închisă cât mai repede ca să nu se degradeze produsul din interior. Un alt avantaj pe care l-am descoperit este gestionarea exactă a cantității de produse, dar și a celei consumate. Știi exact cât consumi. Iar, pentru toate aceste avantaje nu pierzi deloc la calitate”.

 „Mai sunt fermieri în cadrul Cooperativei care doresc să achiziționeze silobag-uri”

Mulți dintre fermierii care desfășoară activități în zootehnie și care sunt afiliați la Cooperativa Someș Arieș folosesc cu succes sistemul silobag de aproape 2 ani, în special pentru depozitarea pastei de porumb. Însă, mai există fermieri în cadrul cooperativei care urmează să implementeze și ei acest sistem de depozitare, după ce au văzut cât de bine funcționează la ceilalți, a declarat în intervenția sa online, Ioan Oprița, director general Cooperativa Someș Arieș.

„Noi am început să folosim silobagul în urmă cu doi ani, mai ales pentru stocarea pastei de porumb. Aveam cinci fermieri care s-au asociat și care mai prestează servicii și către alți colegi din cadrul cooperativei. Porumb siloz nu am depozitat încă, dar este posibil ca de anul acesta, să depoziteze unii fermieri. Pot să vă zic că toți care folosesc sistemul acesta, pentru pasta de porumb, sunt extraordinar de mulțumiți, atât ca și metodă de conservare, cât și în ceea ce privește costurile. Mai sunt colegi care își doresc, ne gândim să mai luăm silobaguri prin cooperativă. Noi așa funcționăm, nu ne este frică de ascociere”.

El a mai adăugat faptul că silobagul este „o metodă eficientă, care dă alternative fermierului care nu are infrastructură pentru a depozita anumite furaje. Dacă reușești să pui în balanță pierderile pe care le elimini, că nu se mai mucegăiește, că nu mai ai costuri de uscare, mă refer la porumb și pasta de porumb, silogabul nu este o alternativă de depozitare scumpă”.

Ca și planuri de viitor, Ioan Oprița a menționat că în cadrul Cooperativei se începe construcția unui FNC, o capacitate de 10 tone pe oră, un proiect în valoare de 3,2 milioane de euro. De asemenea, a mai spus că fermierii sunt securizați în ceea ce privește vânzarea laptelui din cadrul asociației, pentru că au contracte cu procesatori și care se derulează de mai bine de 10 ani. „Cu toate acestea, anul trecut a fost unul greu, deoarece a existat un surplus de lapte în piață. Cauza a fost scăderea consumului, deoarece oamenii au devenit mult mai cumpătați”.

Primele silobag-uri din ferma Fenov au fost luate cu împrumut

Domnul Pariș, care activează în cadrul fermei Fenov, a explicat că prima sa experiență cu silobagul a fost în urmă cu 7 ani, când a împrumutat un silobag și un utilaj de încărcat. „ An de an, cerealele și borhotul de bere le însilozăm în acești saci uriași. Avem avantajul că suntem localizați aproape de fabrica de bere și astfel, depozităm siloz de borhot anual, undeva la 3.000-4.000 de tone”. 

Mai mult, acesta a menționat că a livrat 200 de tone de grâu din silobag, în luna ianuarie, iar jumătate din cantitate a fost panificabilă.

Acum, i-a venit și lui rândul, să ajute alți fermieri să depoziteze în silobag, după ce aceștia au văzut la el cât de bine se păstrează cerealele. „Anul trecut, am împrumutat și eu mașina de însilozat, dar și un silobag către un fermier care lucrează aproximativ 200 de ha teren. A vazut cum funcționează la noi sistemul și am spus să îl ajutăm, iar acum are în silobag cultura din această vară”.

 „Trebuie sporită atenția la închiderea sacilor la capăt”

În cadrul fermei Panifcom, tehnologia silobag este utilizată de mai bine de 10 ani, pentru depozitarea de cereale, borhot de bere și porumb crimping. Mai este folosită ca și soluție de rezervă, pe partea de însilozat furaje de volum precum, porumb siloz sau siloz de lucernă.

„Spun ca soluție de rezervă, pentru că noi avem un efectiv de vaci destul de mare, de 2.000 de vaci, și facem undeva la 10.000-15.000 de tone de siloz în fiecare an. Iar, la un moment dat, ne lovim de problema spațiului la aceste silobaguri. Avem niște mașini de furajat autopropulsate care în general, merg și își iau tot din depozit, din silozuri și avem nevoie ca silobagurile să fie pe beton. În mare parte, le avem depozitate pe platfomă de beton și atunci avem o încărcare foarte ușoară”, a menționat Lucian Chelariu.

Calitatea înaltă a furajului păstrat în silobag este un avantaj important. De asemenea, umiditatea mai crescută la care se pot depozita cerealele în silobag, este un alt avantaj în viziunea sa. „Cerealele pot fi introduse în silobaguri, având o umiditate de până la 18-20%, în cazul porumbului și grâului, fără să existe probleme. Dar, când am depozitat rapița, a avut niște resturi vegetale prin ea și a trebuit să intervin repede, să o scoatem din silobaguri pentru că apărea fenomenul de aprindere. Așadar, dacă ești la limită cu umiditatea și mai ai și resturi vegetale, atunci trebuie sporită atenția. Cel mai mult îmi place să depozitez crimpingul în aceste silobaguri pentru că are loc fermentația acido-lactică, undeva la 28-30% umiditate și acolo pierderile sunt aproape de zero. Și foarte mult contează cum închidem sacii la capăt. Dacă scoatem bine aerul din aceștia, atunci pierderile sunt foarte mici”.

Producție pe cap de vacă în ferma Panifcom a fost de peste 41 litri de lapte, în 2020.  „Este un nivel ridicat, ajungi ușor la acesta, dar este greu să te menții”.

La Suinprod se depozitează în silobag-uri de 10 ani

Sorin Cobuz, director comercial la Suinprod SA Roman, a menționat în cadrul evenimentului online că a depozitat pentru prima dată în silobag, orz și grâu, în urmă cu 10 ani. I-a fost teamă pentru că recolta avea o umiditate de 15%. Însă, când a deschis silobagurile în primăvara următoare, a observat cum totul s-a păstrat excelent, iar pierderile au fost foarte mici. „Apoi, am mai stocat o recoltă de 3.500 și 4.000 de tone, am amenajat sacii și pe nisip și pe pământ. De asemenea, am cumpărat și utilajul de încărcare, care în primă fază îl închiriasem”.

Ca și probleme, acesta a menționat faptul că atunci când a așezat sacii pe zona betonată au apărut mici găuri în silobag, dar a intervenit la timp și tot de atunci a ales și folosirea plaselor de protecție pentru silobaguri. Concluzia sa este că „pe nisip s-a depozitat cel mai bine, cu toate că ne gândeam că nisipul poate reține apa, dar nu au existat inconveniente”.

„Silobag-ul mi-a păstrat cultura de măzare fără să facă gărgărițe”

Sistemul silobag a trecut testul în ferma vegetală a lui Alexandru Haită, prin fapul că mazărea depozitată nu a făcut gărgărițe. „Am avut un rezultat foarte bun, am păstrat mazărea aproximativ 4-5 luni. Anul următor, am trecut la depozitarea grâului, undeva la 1.000 de tone și acum am ajuns la 2.500 de tone”.

Acesta a menționat că fermierii care lucrează teren în zona sa sunt afiliați la Cooperativa Tinoasa și din ce în ce mai mulți au început să depoziteze în silobag, chiar și cei care dețin silozuri, pentru că este o variantă rapidă și economică.