Antracnoza frunzelor de cireş şi vişin este considerată una dintre cele mai păgubitoare boli!

Patogenul răspunzător este Cocomyces hiemalis Hegg. (sin. Blumeriella japii Rehm. V. Arx). Este considerată drept una dintre cele mai păgubitoare boli ale cireşului şi vişinului în pepiniere.

Ciuperca atacă frunzele, mai rar ramurile şi fructele. Pe frunze apar numeroase pete punctiforme purpurii sau de culoare brună, de 1¬3 mm în dimetru. Ţesuturile dintre pete se îngălbenesc şi cu cât numărul petelor este mai mare fac ca toată frunza să devină galbenă, cu pete purpurii.

Frunzele se desprind de pe lăstari începând cu sfârşitul lunii august. Pe partea inferioară a frunzelor în dreptul petelor se observă apariţia unei fructificaţii de culoare albiciosă formată din lagărele subcuticulare de conidii ale ciupercii (acervuli) care sunt fructificaţiile asexuate. Atacul se extinde cu rapiditate în anii ploioşi manifestându-se pe frunzele şi ramurile superioare, astfel încât puieţii din pepiniere sau pomii din plantaţiile tinere sunt desfrunziţi prematur, cu excepţia câtorva frunze din vârf. Conidiile asigură infecţii secundare repetate în timpul perioadei de vegetaţie pe frunze şi ramuri,ele germinând în picăturile de apă la temperaturi de 21-26 grade Celsius.

Patogenul iernează sub forma unui miceliu scleroţial format în scoarţa ramurilor şi pe frunzele atacate. În primăvară, pe ramuri miceliul scleroţial formează un număr mare de conidii ce asigură infecţiile primare pe frunze. Ciuperca mai formează primăvara, pe lângă conidii şi apotecii cu asce şi ascospori care asigură de asemenea infecţiile primare. Anii cu ierni blânde şi cu primăveri şi veri ploioase pot favoriza apariţia unor atacuri puternice ale ciupercii.