Ce dăunatori pot ataca mazarea?


Dintre legume, mazarea este cultura care se seamana primavara in mustul zapezii. Pe pietele de consum ea apare printre primele sortimente in alimentatia publica, fiind solicitata pentru valoarea ei nutritiva si gustul placut. In mare masura, mazarea este folosita si in industria de conserve, reprezentand un aliment de baza pe durata anotimpului friguros.

Avand o perioada de vegetatie de scurta durata si rezistenta la temperaturi scazute, mazarea este rentabila din punct de vedere economic si sigura din punct de vedere al productiei (Fig. 1).

Cu toate acestea, gama de daunatori care afecteaza culturile in vegetatie este numeroasa, dintre cei cu importanta economica fiind paduchele verde al mazarii (Acyrthosiphon pisum, Harris, 1776), tripsul mazarii (Kakothrips robustus, Uzel, 1895), gargarita frunzelor de mazare (Sitona lineatus, Linnaeus, 1758), gargarita mazarii (Bruchus pisorum, Linnaeus, 1758), molia pastailor (Cydia nigricana, Fabricius, 1794).

Fig. 1
Fig. 2

Paduchele verde al mazarii  se manifesta ca daunator din a doua jumatate a lunii mai, cu localizarea coloniilor pe frunzele apicale, bobocii florali, flori si pastai. Cand atacul survine in perioada infloritului, pagubele pot afecta pana la 20% din productie. Daunatorul este frecvent intalnit in anii cu primaveri si veri calduroase si precipitatii reduse, prezentand in conditiile tarii noastre intre 14 si 18 generatii, dintre care 3 pana la 5 generatii se dezvolta pe mazare, iar restul pe trifoi sau lucerne (Fig. 2).

Daunator in stadiul de larva si adult, se hraneste cu sucul celular pe care il absoarbedin tesuturi prin intepare. Formele nearipate au corpul usor aplatizat, de culoare verde-pal, cu antene si picioare lungi si zvelte. Ierneaza in stadiul de ou depus pe trifoi sau lucerna.

Primavara, toate formele aripate apar in culturile de mazare pe parcursul lunii mai, perioada care corespundefenologic cu momentul infloritului. Atacul este insotit de secretii aderente la substrat careimpiedica deschiderea bobocilor florali si polenizarea.

Fig. 3

Tripsul mazarei ataca in stadiul de larva si adult diferite leguminoase din flora spontana si de cultura, preferential fiind intalnit pe mazare si bob. Atacul afecteaza lastarii, florile si pastaile in formare, producand ofilirea frunzelor, brunificarea si avortarea florilor, uscarea pastailor care capata o culoare argintie. Daunator frecvent intalnit in anii cu vreme calda si secetoasa, ierneaza in sol in stadiul de larva.

Adultii apar in camp pe parcursul lunii mai (Fig. 3). Ponta este depusa pe organele florale, din oua larvele aparand dupa cca. 10 zile. Dupa alte 15 zile ele ajung la maturitate, parasesc plantele gazda si intra in sol la 20-30 cm adancime, unde raman pana in primavara anului urmator.

Transformarea larvelor in pupe are loc cu cateva zile inainte de aparitia adultilor. Adultul, de 1,5 – 2,0 mm lungime are corpul brun-negricios cu aripi inguste si franjurate. Larvele alungite, de 1,5 – 1,8 mm, de culoare galbuie, sunt asemanatoare cu adultii.

Gargarita frunzelor de mazare se manifesta ca daunator in stadiul de larva si adult. Adultii ataca aparatul foliar imediat dupa rasarirea plantelor, producand perforatiuni semicirculare pe marginea frunzelor. Larvele se hranesc cu nodozitatile de pe radacini diminuand posibilitatile de fixare a azotului, dupa care patrund in interiorul acestora unde produc numeroase galerii.

Ca efect al atacului cauzat de larve si adulti, plantele se opresc din crestere si uneori se usuca, diminuarea productiei fiind evaluata intre 20 si 30%. Specie monovoltina, ierneaza in stadiul de adult, uneori si in cel de larva. Din locurile de iernare adultii apar primavara, la inceputul lunii aprilie si au o durata de viata de 2-3 luni.

Ponta este depusa de femele in mod esalonat, pe frunze si tulpini. Prolificitatea femelelor variaza intre 120 si 140 oua. Adultii au lungimea de 3-5 mm si sunt de culoare cenusiu-bruna (Fig. 4). Elitrele care acopera abdomenul sunt strabatute de benzi longitudinale albicioase intre care se interpun benzi maroniu – roscate. Larvele sunt apode cu capsula cefalica de culoare galbena.

Fig. 4
Fig. 5

Gargarita mazarii produce pagube in stadiul de larva si se manifesta ca daunator specific pentru culturile de mazare. Ambele stadii de evolutie se dezvolta in interiorul boabelor, care devin improprii pentru consum si semanat. Intr-un bob se dezvolta o singura larva, dar intr-o pastaie pot fi atacate mai multe boabe. Specie monovoltina, ierneaza in depozite in stadiul de adult, de unde din a doua jumatate a lunii aprilie migreaza in camp.

Maximul curbei de zbor se inregistreaza in momentul infloritului. Ponta este depusa de femele pe pastaile tinere, prolificitatea acestora variind intre 120 si 200 oua. Dupa eclozare, larvele perforeaza pastaile si patrund in interiorul boabelor. Adultii apar la inceputul lunii august (Fig. 5). Ei au corpul oval, acoperit de o pubescenta cenusiu-roscata. Elitrele sunt striate longitudinal si cu pete albe dispuse neregulat.

Larvele sunt albe si ating lungimea de 4 – 5 mm. In anii cu conditii optime de dezvoltare pagubele produse in loturile semincere pot atinge valori de 60 – 70%. Pentru limitarea pagubelor, in camp se fac doua tratamente, dintre care primul se aplica cand 10 – 15% din cultura este pe floare, iar cel de-al doilea dupa 10 – 12 zile.

Molia pastailor in stadiul de larva ataca boabele in formare in care produc leziuni profunde.

Intr-o singura pastaie se dezvolta o singura larva, care ataca insa mai multe boabe. Ponta este depusa aproape in exclusivitate pe pastai si flori. Specie monovoltina, ierneaza in stadiul de larva inchisa intr-un cocon matasos, la cca. 2 – 3 cm adancime in sol. Prolificitatea femelelor variaza intre 250 si 300 oua (Fig. 6). Larvele, de 10 – 20 mm lungime, sunt de culoare alb-galbui cu cap brun.

Fig. 6

Combaterea daunatorilor.

Masuri preventive:

  • folosirea de soiuri semitimpurii;
  • recoltarea mazarei la timp, tratarea prin gazare a semintelor inainte de depozitare, distrugerea samulastrei dupa fiecare ciclu de cultura;
  • araturi de toamna pentru distrugerea formelor de iernare.

Masuri curative:

  • executarea de tratamente foliare la semnalarea primelor simptome de atac in camp, folosindu-se, depinde de daunatori, unul dintre produsele Karis 10 CS (Acyrthosiphon pisum, Bruchus pisorumCydia nigricana) si Faster Gold 50 EC (Sitona lineatus).

Andrei Chiriloaie-Palade