Combaterea puricelui melifer la speciile pomicole semințoase

Pentru Psylla pyri (puricele melifer al părului), produse omologate pentru combaterea formelor nonadulte sunt extrem de puţine.

Dăunătorul are 4-5 generaţii pe an și apare în acelaşi ritm din faza de hibernare la temperaturi de 5-10 OC. Perioada de risc începe din faza de în­florit, când larvele apărute colonizează florile, partea inferioară a frunzelor şi lăstarii, din care sug seva ţesuturilor. Aceasta este generaţia I, iar evoluţia sa poate dura şi 80 de zile. La generaţiile următoare (cele mai dăunătoare), pon­ta are loc numai pe partea inferioară a frunzelor, iar larvele se dezvoltă pe frunze şi lăstari. Larvele sunt cele mai dăunătoare forme ale insectei. Organe­le atacate sunt acoperite cu “roua de miere” pe care se dezvoltă fumagina, dând o culoare brun-negricioasă părţilor atacate. Fotosinteza este mult redusă, iar frunzele cad prematur.

Tehnologia de combatere a puricelui melifer porneşte la intrarea în repaus, după că­derea frunzelor. În ferestrele iernii se aplică primul tratament. Următorul se recomandă a fi realizat în faza de urechiuşe de şoarece până la faza de buton alb. După înflorit, în faza de cădere a petalelor se recomandă un insecticid adulticid. Apoi, la 10 zile distanţă, se aplică din nou un adulticid, pentru că dezvoltarea este explozivă (o femelă depune până la 400 ouă). Când fructul are jumătate din dimensiunea normală se revine cu produs chimic de combatere pentru controlul generaţiilor 3 şi 4.