SARS-CoV-2 sau COVID-19 este o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru toți cetățenii planetei, pentru societățile și economiile lumii, cu infecții înregistrate în multe țări de pe toate continentele, reprezentând un șoc economic major, indiferent dacă înregistrează sau nu infecții cu acest virus. Pe data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia de COVID-19 ca urgență de sănătate publică la nivel internațional. În prezent peste 150 de țări au fost afectate de infecția cu SARS-CoV-2. La nivel mondial se înregistrează o evoluție dinamică a răspândirii infecției cu noul coronavirus iar în România răspândirea SARS-CoV-2 este deja la nivel intracomunitar.
Unda de șoc se va resimți în toate domeniile de activitate, dar România va avea o imagine exactă a impactului abia în vară, când este așteptat ca numărul îmbolnăvirilor să scadă, spun mai mulți analiști economici. Spre deosebire de crizele economice de până acum, ce erau caracterizate doar de scăderea consumului în timp ce producția rămânea constantă, în present ne confruntăm cu o criză sanitaro-economică, ce se caracterizează prin scăderea atât a consumului, deoarece oamenii sunt speriați și nu mai ies din casă, cât și a producției, pentru că, pe termen lung o mare parte din populație va fi afectată de acest coronavirus și va lipsi de la muncă.
Făcând o judecată la rece, această criză sanitară a venit însoțită de o serie de efecte negative asupra agriculturii în particular, asupra întregii economii în general. Diminuarea drastică a activităților economice a produs întârzieri la plata furnizorilor, închiderea piețelor agroalimentare și a unităților de restaurație, scăderea vânzărilor și chiar suspendarea temporară a unor activități. Veniturile producătorilor agricoli și industriali, ale consumatorilor sunt puternic afectate. Închiderea granițelor și restricțiile de călătorie către statele europene au redus mobilitatea persoanelor, pe toate căile – aerian, terestru sau cu feroviar – și prin urmare, efectele negative pentru aceste domenii s-au făcut imediat resimțite apărând disfuncționalități ale transportului internațional, ale activităților de aprovizionare și comerț internațional.
Unele analize inidcă totuși faptul că peste un milion de angajați din economia autohtonă riscă să intre în șomaj sau să fie disponibilizați, la aceștia adăugându-se numărul mare de persoane întoarse în țară, ca urmare a îmbolnăvirilor și deceselor înregistrate în țările europene (Italia, Spania, Germania, marea Britanie), fără a avea însă o evidență clară a tuturor acestora.
Dacă privim însă partea plină a paharului, apare posibilitatea acoperirii deficitului de muncă din agricultura românească și din industria agroalimentară, prin întoarcerea în țară a conaționalilor și reconversia celor disponibilizați, apare posibilitatea promovării achiziției de către magazine și comercializarea de produse alimentare fabricate în România – produse alimentare procesate, și nu doar materie primă. Nu în ultimul rând, această ”pauză” dată economiilor lumii are efecte benefice asupra mediului prin reducerea poluării apei, solului, aerului.
În 20 aprilie, Comisia Europeană a lansat o platformă europeană de date privind COVID-19, această platformă facând parte din planul de acțiune ERAvsCorona și permițând colectarea rapidă și schimbul de date de cercetare dintre cercetătorii din Europa și cei internaționali, în lupta împotriva coronavirusului. Platforma va fi un mediu de stocare și distribuire de date, cum ar fi secvențe de ADN, structuri proteice, date din cercetările preclinice și studiile clinice și date epidemiologice. Totodată, inițiativa se înscrie în viziunea COM pentru politica de date deschise și de știință deschisă, și poate fi calificat ca proiect-pilot care răspunde obiectivelor cloud-ului european pentru știința deschisă (EOSC).
În Romania, Ministerul Educației și Cercetării a primit o serie de propuneri de teme de cercetare legate de limitarea efectelor pandemiei COVID-19, iar mediul de afaceri cere statului român măsuri de ajutor cât mai rapid, acesta trebuind să acorde o atenție deosebită anumitor domenii: transport, agricultură și industrie agroalimentară și nu în ultimul rând cercetare și infrastructură scolară.
Tot în categoria oportunităților se numără și mutarea rapidă în on-line a multor activități, inclusiv desfacerea de produse agroalimentare, care pe termen lung crează un sector de nișă pentru cei ce au identificat la timp schimbarea.
Epidemia, prin limitările sale sanitare, geografice, economice, rescrie modul în care se fac afaceri la nivel global. În cadrul lanțului agricol, de la producător la consumator, toată lumea este afectată. În acest context, statele lumii iau măsuri tot mai dure de atenuare a efectelor acestei epidemii. Agricultura este un domeniu esențial, care trebuie protejat, pentru că asigură alimentele atât de necesare pentru oameni și animale. Rolul fermierilor este cu atât mai important acum, când tot mai mulți oameni trebuie să stea acasă, în izolare, iar stocurile de mâncare din magazine se epuizează mai rapid ca niciodată.
Capacitatea Europei de a asigura hrana populației depinde, în mare măsură, de capacitatea sa de a asigura existența pieței unice și a unui flux neîntrerupt de bunuri agro-alimentare. Este o îngrijorare și totodată o cerință a majorității organizațiilor de fermieri din Europa, nu doar a celor românești. De altfel, Comisia Europeană lucrează la crearea unui cadru prin care fermierii să poată accesa ajutoare din banii europeni, pentru a putea trece cu bine peste această criză.
Fermierii români au propus o serie de măsuri concrete pentru limitarea impactului negativ al pandemiei de COVID-19 și au cerut Ministerului Agriculturii constituirea unei celule de criză, activitatea în agricultură neputând fi oprită, munca în câmp, în grajd și în fabricile de prelucrare a produselor alimentare făcându-se continuu, indiferent de vreme sau de calendar.
Printre solicitările fermierilor se regăsește și ridicarea restricțiilor de circulație pentru transportul de inputuri pentru ferme și a produselor agricole destinate aprovizionării agro-alimentare sau cel puțin flexibilizarea acestuia în așa fel încât aprovizionarea fermelor cu cele necesare activității de producere a hranei să nu fie perturbată. O eventuală carantină a operatorilor din fermele zootehnice care nu ar permite izolarea chiar la fermă poate avea un impact foarte mare, imediat, asupra bunăstării animalelor (hrană, îngrijire, producție animală, reproducere, sacrificare etc). Activitățile din fermele vegetale se desfășoară pe câmp, în aer liber, din acest motiv riscurile de contaminare sunt mai mici. Pentru a asigura biosecuritatea în fermă, fermierii și angajații acestora au început să se izoleze în ferme. Deși companiile producătoare și distribuitorii de inputuri pentru agricultură au limitat sau chiar încetat contactul cu exteriorul, se asigură în continuare livrarea produselor necesare în ferme.
O altă cerinţă vizează acordarea de linii de credit fără dobândă pentru fermieri în vederea procurării din timp de către aceștia a inputurilor necesare (o parte semnificativă necesitând procurarea din afara României) astfel încât campania de toamnă să nu fie perciclitată.
În concluzie, s-au identificat riscurile și oportunitățile. Rămâne de văzut și cum reușim să ne adaptăm și să punem în practică ceea ce am creionat pe hârtie.
Autori:
Dr. Ec. Ancuța Marin
Dr. Ing. Rodica Chetroiu
Ing. Lidia Iurchevici
Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare Rurala – I.C.E.A.D.R.