Strategii pentru dezvoltarea infrastructurii de irigații și gestionare a apei

Fermierii au tras semnale de alarmă privind situația din agricultură. Ministrul Agriculturii i-a anunțat că vor primi despăgubiri pentru pierderile suferite anul acesta, numărul celor care au depus cereri pentru despăgubirea pagubelor produse de secetă fiind de 34.000, iar suprafața afectată la nivel naţional inclusă în schemele de ajutor înregistrate este de 1,16 milioane hectare.

“Dorim să compensăm pagubele produse de secetă dar trebuie să ne gândim la ceea ce vom face pe viitor. Cred că astăzi, cei care cultivă porumbul și o fac de multă vreme, împreună cu specialiștii care produc hibrizi rezistenți la condițiile pedoclimatice trebuie să găsească soluții pentru a nu mai avea un asemenea bilanţ negativ. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au început să întocmească strategia de dezvoltare a infrastructurii de gestionare a apei, implicit cea de desecare, care vor fi finanţate cu aproximativ 6,5 miliarde de euro din cele 33 de miliarde de euro pe care România le va primi din partea Uniunii Europene.

Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apei este necesară în contextul în care este foarte greu de estimat regimul precipitaţiilor din România în anii următori. Soluţia realistă nu constă în a da în fiecare an sute de milioane de euro despăgubiri, ci de a investi consistent, într-un timp rezonabil, şase sau şapte ani, astfel încât toată infrastructura de gestionare a apei, care include sistemele de desecare, de drenaj şi de prevenirea deşertificării să cuprindă cât mai rapid toată suprafaţa ţării. La această strategie se lucrează alături de specialişti din institute de cercetare de profil şi cu reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi avem speranţa că aceasta să se încheie la finalul lunii octombrie, respectiv începutul lunii noiembrie”, a menţionat ministrul Adrian Oros.

Totodată, Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, a susţinut că schimbările climatice ne obligă la implementarea unor noi metode de cercetare în agricultură, metodele clasice nedând roadele scontate. Fostul ministru a reclamat și faptul că cercetarea în România nu prea mai există, fapt care dăunează tuturor. Valeriu Tabără a mai vorbit despre necesitatea schimbării tehnologiilor, despre revoluția genomică, gestionarea apei, dar și despre problemele acute din zootehnie, strâns legate de producțiile agricole din ce în ce mai slabe.

Specialistul a mai adus în discuţie şi subiectele despre contractele de arendă, subarendare, terenuri fărâmițate, despre propunerea ca schimburile de teren între fermieri să nu se mai considere subarendare, despre perioada minimă pe care ar trebui să o accepte la arendare pentru a exista posibilitatea unor investiții în sistemul de irigații, în forarea de puțuri pentru irigare, despre legislația stufoasă, randamentul de valorificare a apei atunci când se lansează hibrizi noi, despre indicele foliar, rețetele de fertilizare, respectiv utilizarea potasiului, mai ales în zonele secetoase, despre calitatea produselor agricole și, nu în ultimul rând, despre micii fermieri.

“Canalul Siret-Bărăgan este mai important decât orice autostradă din România. În opinia mea sistemele de irigaţii trebuie să fie declarate de importanţă strategică. Şi atunci se va putea impune arendatorilor obligativitatea de a permite lucrările de irigare, fiindcă ţin de securitatea alimentară. Această propunere ca sistemele de irigații să fie bunuri de importanță națională şi strategică ar permite aducerea apei la culturi, trecând chiar şi peste anumite proprietăți”, a explicat Valeriu Tabără.

În acest context, ministrul Agriculturii a subliniat că în următorii șapte ani este imperios necesar ca investițiile în sistemele de irigații să fie făcute, fiind nevoie de o strategie clară pentru ca acele fonduri din programul de reziliență să poată fi accesate în special pentru infrastructura de atragere a apei.

Ministrul a mai vorbit și de planul Comisiei Europene, denumit „European Green Deal”, care are în vedere crearea unei economii sustenabile în Uniunea Europeană prin schimbarea provocărilor climatice și de mediu, care la ora actuală reprezintă o amenințare pentru omenire.

“La ministerul Agriculturii căutăm soluții pentru a folosi acest Green Deal. De exemplu, am putea utiliza energie verde pentru echipamentele de udare sau am putea folosi bani. Vom vedea care va fi procentul, în funcție de interesul pe care noi îl avem pe problemele acute pe care le întâmpinăm, a mai spus Adrian Oros.

Fondul mutual, din nou în actualitate 

Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, a ţinut să precizeze: “După acest an se pot trage două concluzii foarte importante. Prima, să ne punem la punct cu irigațiile, iar cea de a doua se referă la fondul mutual către care trebuie să ne reorientăm. Ar fi fost foarte bine să îl avem în acest an și nu am fi stat la mâna guvernului. Fondul mutual este preconizat să asigure despăgubiri pentru diferite calamități către agriculturii care vor adera la acesta. Banii de început ar urma să fie asigurați din surse comunitare, urmând ca fondul să fie alimentat din contribuțiile agricultorilor potențiali beneficiari de despăgubiri. A fost un proiect de act normativ care să reglementeze funcționarea fondului mutual, dar niciodată nu a fost dus la bun sfârșit. De altfel, la Ziua Porumbului, am obsevat că unii fermieri și-au arătat scepticismul cu privire la viabilitatea unui astfel de sistem de despăgubiri. Potrivit acestora, un astfel de fond ar fi benefic numai dacă ar fi capabil să asigure despăgubiri într-un an dificil ca acesta”, a declarat Alexandru Stănescu.