Reprezentanții din aproximativ 195 de țări se întâlnesc, în Polonia, în perioada 02-14 decembrie a.c., pentru a conveni asupra regulilor unui pact de climă de referință. Deceniile de discuții pe teme climatice au dat naștere unei mulțimi de acronime.
Acestea sunt unele dintre cele mai uzitate, în mod convenţional, ca un ghid climatic.
PARIS – Succesorul tratatului internațional privind clima, Protocolul de la Kyoto, care expiră în 2020. A fost convenit în decembrie 2015 în capitala franceză și are drept scop limitarea creșterii temperaturii la „mult sub 2 grade Celsius” în acest secol și „continuarea eforturilor” pentru o limită de 1.5C.
COP24 – Conferința părților (COP) este organismul suprem al Convenției-cadru a Națiunilor Unite, privind schimbările climatice (CCONUSC). Cea de-a 24-a reuniune anuală va avea loc la Katovice, Polonia. Anul acesta este cel mai important din 2015, deoarece sfârșitul anului este termenul limită de elaborare a unei „cărți de reglementare” pentru a detalia elementele Acordului de la Paris.
NDC – Contribuții determinate la nivel național sau planuri din partea fiecărei țări de reducere a emisiilor și de adaptare la schimbările climatice, începând cu 2020. Țările trebuie să prezinte un NDC actualizat și îmbunătățit la fiecare cinci ani.
GLOBAL STOCKTAKE – La fiecare cinci ani, țările își vor revizui progresele colective în vederea atingerii obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris. Prima revizuire este în 2023.
DIALOGUL TALANO – Talanoa este un cuvânt folosit în Fiji pentru a descrie împărtășirea povestirilor, construirea empatiei și luarea deciziilor pentru binele colectiv. Dialogul este un proces menit să ajute țările să implementeze și să își îmbunătățească NDC-urile și este o revizuire inițială a progresului și a ambițiilor din acest an.
RĂSPUNSURI DIFERENȚIATE COMUNE, DIFERENȚIATE (CBDR) – Din punct de vedere istoric, o problemă care a înnegrit discuțiile. Pe baza principiului „poluatorul plătește”, în care țările dezvoltate care au produs mai multe emisii în trecut ar trebui să preia inițiativa în combaterea schimbărilor climatice. Acordul de la Paris a adăugat cuvintele „în lumina diferitelor circumstanțe naționale”, astfel încât economiile în curs de dezvoltare, cum ar fi China și Brazilia, ar trebui să reducă emisiile.
PIERDERI ȘI DAUNE – Guvernele au convenit să abordeze impactul schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare, dar nu implică sau nu oferă o bază pentru răspundere sau despăgubire – un os al disputei pentru multe țări mai sărace.