Micii producători de legume n-au nicio șansă să reziste pe piață dacă nu se asociază și nu-și unesc eforturile pentru a vinde producția împreună. Ceea ce se întâmplă în această perioadă, de altfel o situație cu care ne întâlnim de ceva vreme, demonstrează încă o dată că fără predictibilitate și o piață de vânzare asigurată, nu putem vorbi de un business sustenabil, nu există stabilitate, riscul major fiind acela ca recolta să ajungă la gunoi.
În goana după prețuri mari, mulți producători uită că, de fapt, este mai important să-și valorifice recolta în întregime, decât să se bucure de beneficii de moment. Când tragi linie la final de an, cel mai mult contează să ieși pe plus și să ai vândută toată marfa. De la vârfurile de preț specifice începutului de sezon și până la câteva zeci de bani pe kilogram, nu este cale lungă, iar de multe ori trecerea are loc brusc și dramatic. Adevărul este că fără prețuri competitive, România riscă să fie invadată de mărfuri de import, care oricum au o pondere însemnată chiar și în plin sezon.
„Realitatea este că avem două categorii de mici producători români. Unii care acum încep, au o viziune pentru viitor, cred în predictibilitate, au un plan de dezvoltare, eventual au în desfășurare proiecte pe fonduri europene și sunt interesați să își asume colaborări pe termen lung și, în extrema cealaltă, producătorii oportuniști, care s-au zbătut pentru un loc în piață și care nu cred în colaborări win-win pe termen lung. Din păcate, cu toate eforturile noastre, aceștia din urmă sunt oamenii pe care nu te poți baza. S-a întâmplat de mai multe ori să crească prețul de la o oră la alta, să încurce contractele în desfășurare, să se bucure astăzi la un leu în plus, fără să înțeleagă că oportunismul și predictibilitatea nu merg mână în mână. În cele mai multe cazuri, acestea au fost legumele românești aruncate. Pe termen lung, orice legumicultor poate face un calcul și poate vedea că ar câștiga mai mult, cu mai puțin efort, pe un contract ferm anual, decât să alerge după un preț mai mare într-o zi” – Florin Burculescu, președinte Cooperativa Țara Mea.
Cum se stabilește prețul
Cererea și oferta dictează prețul pe piață, iar producătorii noștri trebuie să fie conștienți că atunci când prețul mărfii de import este mai mic decât cel practicat la intern, este lesne de ghicit care va fi alegerea comercianților. Pentru a evita astfel de situații, este obligatoriu ca legumicultorii să aibă contracte de vânzare a producției încheiate din timp, cu clauze bine stipulate. Concret, să știe încă din octombrie – noiembrie ce vor produce anul viitor și în ce condiții. Dacă ne raportăm la castraveți, de exemplu, unul din produsele care au adus pierderi importante multor legumicultori, în acest an, putem spune că membrii Cooperativei Țara Mea nu s-au confruntat cu astfel de probleme. “S-a pornit de la un nivel de 5 lei/kg la început de sezon, după care în timp prețul a scăzut până la 80 de bani pe kilogram, însă dacă facem o medie ponderată, toți vor ieși bine. Cât despre producție nevândută, nici nu se pune problema. Decât în situația mai sus anunțată, în care au alergat după câștig rapid, nu si-au respectat contractul si, evident, au pierdut”.
Un lucru este clar, până la urmă, nu poți să produci la întâmplare, să vânezi prețuri de pe o zi pe alta și să te aștepți să meargă la infinit. Este suficient să intre în țară câteva tiruri cu marfă de import ca prețurile să se prăbușească și să nu mai ai ce face cu recolta.
Pe de altă parte, trebuie urmărite cu mare atenție și perioadele de intrare pe rod a plantelor, pentru că dacă în afară un anumit produs este în plină campanie de recoltare, pe când la noi este început de sezon, prețurile vor fi influențate clar de conjunctura internațională.
“Frigul din această primăvară a întârziat cu câteva săptămâni producția obținută cu costuri ridicate iar, din păcate, prețurile obținute nu au fost pe măsura așteptărilor pentru mulți producători, care, în plus, nici nu au spații de depozitare. La câteva zeci de bani kilogramul de castraveți sau cartofi timpurii, falimentul este iminent“, a declarat Florin Burculescu.
Segmentele de piață deficitare, o oportunitate
În ultimii ani, au fost destul de frecvente situațiile în care toată lumea s-a înghesuit să înființeze o anumită cultură, orientându-se după cererea din anul anterior, sau pentru a beneficia de programele de spriin guvernamentale. Ne referim la tomate, în mod special, dar și la castraveți, cartofi timpurii sau varză, culturi care au dat mari bătăi de cap legumicultorilor, nevoiți să arunce recolta sau chiar să o distrugă în anumite sezoane, în absența cumpărătorilor.
Poate că a venit momentul ca fermierii să înțeleagă că nu mai pot să mizeze ani la rândul pe aceeași cultură, că este nevoie de o diversificare a ofertei și, din fericire, sunt destule segmente de piață neacoperite. De ce să nu acorde o atenție mai mare unor culturi la care oricum nu reușim să acoperim cererea din producția internă și pentru care există solicitări inclusiv din partea sectorului de procesare, așa cum se întâmplă la vinete sau, de ce nu, ardeiul gras, de departe mult mai rentabil decât roșia sau castravetele?!
“N-ar fi rău nici ca producătorii noștri să se orienteze să scoată pe piață marfă în perioadele în care practic nu există ofertă la anumite legume, atunci când se face trecerea de la un ciclu de producție la altul, cum se întâmplă la tomate de exemplu. Și nu este singura situație de acest fel, de pe urma căreia ar putea să câștige”, a afirmat Florin Burculescu.
INS: Producții 2020 (mii tone)
| Cultura | Legume | Tomate | Varză albă | Castraveți | Vinete | Ardei | Morcovi |
| Prod. | 3501 | 712 | 977 | 188 | 123 | 208 | 187 |
Cooperativa Țara Mea este cea mai mare cooperativă agricolă din România cu peste 1.000 de fermieri membri, care desfășoară activități pornind de la cultivarea legumelor, procesarea lactatelor și până la producția de carne de porc și pasăre, produse finite și băcănie. În acest an, Cooperativa Țara Mea a extins parteneriatele cu marile magazine pe segmentul de legume și fructe, venind astfel în sprijinul micilor producători locali, cărora le garantează siguranța cantităților cultivate și vândute. Programul include 237 de fermieri care vor asigura peste 9000 de tone de fructe și legume în perioada mai-octombrie 2021, existând posibilitatea să fie extins pe termen mai lung.