Entomosporioza la gutui se manifestă pe frunze dar şi pe lăstari şi fructe!

Boala se manifestă pe frunze şi rareori pe lăstari şi pe fructe. Pe limbul frunzelor apar pete circulare, mai întâi gălbui-crem, apoi roşietice de 2-10 mm în diametru răspândite neuniform. Ele pot să conflueze cu uşurinţă ocupând suprafeţe mari din suprafaţa frunzei, fapt ce duce la reducerea activităţii fotosintetice.

În centrul petei, pe partea superioară a frunzelor se observă 1-2 puncte reliefate, crustoase, de culoare neagră, care reprezintă acervulii ciupercii (lagăre subcuticulare de conidiofori şi conidii). Pe fructe boala se manifestă prin apariţia de pete asemănătoare cu cele de pe frunze, iar când atacul este puternic fructele crapă creându-se astfel porţi de intrare pentru alţi patogeni cum ar fi de exemplu Monilinia fructigena care produce putrezirea fructelor.

Patogenul este Fabraea maculata (Lev.). Miceliul ciupercii se dezvoltă intercelular. Conidioforii şi conidiile se formează pe nişte strome care apar subcuticular şi ies în evidenţă ca nişte punctişoare negre, prin ruperea epidermei. Conidiile sunt hialine tetracelulare cu celulele dispuse în formă de cruce. Celulele laterale cât şi cea din vârf se termină cu câte un cil lung.  Pe frunzele căzute la baza gutuiului în condiţii de saprofitism, ciuperca fructifică sexuat apotecii cu asce şi ascospori bicelulari, cu celule neegale.

Maturarea ascosporilor şi eliberarea lor din asce are loc aproximativ în cursul lunii mai, funcţie de condiţiile anului şi realizează infecţii. Infecţii pe frunze mai pot produce conidiile apărute din miceliul de sub scoarţa lăstarilor.