„Raportarea României la strategiile UE în agricultură”

Asociația Eco Ruralis împreună cu Federaţia asociaţiilor apicole din România – ROMAPISRural Development Research Platform – RDRP și Just Food au organizat webinarul cu tema „Raportarea României la strategiile UE în agricultură”.

Evenimentul a urmărit dezbaterea poziției României reflectată în cea a reprezentanților României în Parlamentul European dar și a actualului executiv de la București pe această temă.

Obiectivul nostru este să identificăm soluții pentru viitorul agriculturii care să vină în sprijinul țăranilor, micilor producători și muncitorilor rurali implicaţi în agricultura României, prin politicile publice la nivel național și Uniunii Europene, în contextul actualei reforme Politicii Agricole Comune”, a precizat Raluca Dan, membru al Comitetului de coordonare al Asociației Eco Ruralis şi moderator al dezbaterilor, în deschiderea evenimentului.

Temele de discuție în cadrul dezbaterilor Webinar-ului  s-au vor concentrat pe cele mai importante procese de politici publice din Uniunea Europeană, respectiv: De la Fermă la Furculiță (Farm To Fork), Pactul Verde European (Green Deal), Politica Agricola Comuna (PAC).

În cadrul dezbaterii au avut intervenţii şi reprezentanți ai executivului (MADR, MMAP), reprezentanți ai asociațiilor de mici producători, cercetători,  precum şi jurnalişti din presa de specialitate .

Invitat la dezbatere, Bogdan Alecu, director general adjunct al Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (AM-PNDR) a declarat că Uniunea Europeană a propus pentru următoarea programare un pachet de politici extrem de îndrăzneţ care pentru România reprezintă o oportunitate majoră.

” Uniunea Europeană a propus un pachet de politici extrem de îndrăzneţ, dar acest lucru nu ar trebui să ne sperie. Consider că, în momentul de faţă, pentru România este o oportunitate majoră această abordare a Uniunii Europene. Practic, din strategia pentru biodiversitate – Green Deal şi strategia De la fermă la furculiţă, ţintele propuse până în anul 2030 vizează reducerea cu 50% a pesticidelor chimice, reducerea pierderilor de nutrienţi cu cel puţin 50%, reducerea cu 50% a vânzărilor de substanţe antimicrobiene pentru animale şi în acvacultură, dar şi creşterea cu cel puţin 25% a suprafeţelor utilizate pentru agricultura ecologică raportate la suprafeţele agricole totale din Uniunea Europeană de acum şi revenirea la elemente de peisaje bogate şi diversitate cu cel puţin 10% din suprafaţa agricolă. În ceea ce priveşte componentele de mediu, cred că este nevoie de o abordare mai realistă a conservării acestora, care să integreze în mod efectiv acest domeniu cu aspecte relevante legate de dezvoltarea economică şi socială a zonelor vizate. Cele mai importante procese de politici publice din Uniunea Europeană  pentru următoarea programare sunt: De la Fermă la Furculiţă (Farm To Fork), Pactul Verde European (Green Deal) şi Politica Agricolă Comună (PAC) – Planul Naţional Strategic.

În opinia mea, Green Deal va fi cea mai importantă politică pentru această perioadă de programare, restul politicilor fiind oarecum în urma acesteia şi interconectate între ele. În ceea ce priveşte strategia De la Fermă la Furculiţă şi obiectivele prezentate mai devreme, Comisia Europeană s-a angajat ca până la sfârşitul acestui an să trimită fiecărui stat membru o analiză a situaţiei actuale faţă de ţintele propuse. Să vă dau un exemplu: se ia un barem de pesticide, valabil pentru toate statele membre, dar în cazul României utilizarea pesticidelor, cel puţin în ultimii 30 de ani a fost destul de minimală pe terenurile agricole şi aici nu am avea o problemă. Ceea ce ne interesează pe noi mai mult este creşterea cu cel puţin 25% a suprafeţelor utilizate pentru agricultura ecologică. Dacă de multe ori s-a spus că în ultimii ani agricultura ecologică a avut un boom în România, şi aşa este dacă ne uitam pe cifre, dar nu este chiar ceea ce ne dorim, pentru că este un deziderat mai mult pentru fermele mici. Legat de Politica Agricolă Comună, trebuie subliniat că în bugetul Uniunii Europene, pentru perioada următoare este prevăzut ca minimum 40% din bugetul alocat fiecărui stat membru să contribuie la obiective de mediu şi combaterea schimbărilor climatice, astfel că România se află în faţa unor oportunităţi pe care ar trebui să le fructifice cât mai bine. Practic România are o alocare din FEGA, pe pilonul I – plăţi directe, de aproximativ 13,5 miliarde de euro, cu un miliard de euro mai mult comparativ cu perioada actuală 2014-2020 (12,3 miliarde de euro). Pe pilonul II, din FEADR, respectiv pentru politicile de dezvoltare rurale, are prevăzută o sumă de peste 6,7 miliarde de euro, faţă de cele 8 miliarde de euro alocaţi perioadei 2014 – 2020.  Aceste cifre sunt strict alocările europene dar pentru FEADR la care se va adăuga partea de cofinanţare a statului membru. Noi avem încrederea şi credem că vom ajunge cu contribuţia ţării noastre, pe lângă cei 6,7 miliarde de euro, la o alocare egală cu cea a perioadei actuale pentru perioada 2021 – 2027„, a precizat Bogdan Alecu.

În continuare subiectul  legat de “Perspectiva europarlamentarilor români asupra viitorului micilor producători în contextul proceselor de negociere ale Pactului Verde European, Strategiei Farm to Fork și a Politicii Agricole Comune” a fost  aprofundat de europarlamentarii  Daniel Buda (PNL – PPE Group) şi Nicolae Ștefănuță (USR – Renew Europe Group).

Europarlamentarul Daniel Buda a declarat că sectorul apicol va beneficia de o finanțare suplimentară din partea Uniunii Europene  pentru următorii ani.

În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European,  duresc să vă transmis faptul că astăzi suntem în linie dreaptă în ceea ce înseamnă votarea dosarelor Politicii Agricole Comune, un document extrem de important care va influența viața fermierilor în următorii 7 ani de zile. În noua PAC, trebuie să insistăm mai mult ca niciodată pe nevoia unui echilibru între fermierii mici și fermierii mari. Pe de-o parte, fermierii mici activează în zone care sunt mai puțin predispuse pentru o agricultură intensivă. În același timp, ei sunt furnizori de bunuri și servicii de calitate, asigurând păstrarea spațiului rural. Fermierii mari produc de asemenea bunuri de calitate. Fermierii mici și mari acționează pe paliere diferite, însă acestea sunt inseparabile.

În ceea ce privește sectorul apicol, acesta este unul dintre cele mai vulnerabile din agricultură, fie doar dacă avem în vedere fenomenele meteorologice extreme, invadarea pieței europene cu produse meliferice falsificate sau utilizarea, de multe ori, irațională a pesticidelor. Sectorul apicol este vital Uniunea Europeană și contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea societății, atât prin menținerea echilibrului ecologic și al biodiversității, cât și economic. De salvarea albinelor depinde supraviețuirea omenirii. Pentru perioada 2020-2022, suma de 240 milioane EUR va fi consacrată pentru programele apicole naționale din UE, ceea ce reprezintă o creștere de 11% față de perioada 2017-2019. Jumătate din această sumă va proveni din bugetul Uniunii Europene și cealaltă jumătate din bugetele statelor membre, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2019/974 a Uniunii Europene.

Banii care vor veni pe noul exercițiu financiar pentru România sunt mai mulți decât au primit alte state membre. Am reușit să punem pe masa Comisiei Europene nevoile fermierilor români. Este extrem de important să discutăm de ceea ce înseamnă utilizarea eficientă a banilor europeni. Dacă luăm bani de la Uniunea Europeană pentru a asigura anumite capacități, trebuie să ne asigurăm că acele capacități dau rezultate, iar sumele trebuie să fie generatoare de locuri de muncă. Dacă plecăm de la noul trend al Parlamentului European de a promova agricultura ecologică, constatăm nevoia de a avea o agricultură durabilă. Agricultura europeană trebuie să fie sustenabilă. Avem astăzi previzionate 30% din fondurile alocate pe partea de înverzire. Fac un apel la fermieri să nu aibă nicio rezervă în a accesa acești bani. Avem nevoie de măsuri care să combată seceta, măsuri de înverzire. Vor fi resurse financiare consistente. La nivelul Uniunii Europene s-a pus o sumă de bani importantă la dispoziția statelor membre. Aceste sume vor fi accesibile în baza unor planuri strategice bine definite. În concluzie, în noua Politica Agricolă Comună trebuie să punem un accent mai mare pe condiția fermierilor, ca aceștia să aibă venituri mai mult decât decente, iar consumatorii să se bucure de o hrană sănătoasă și la prețuri corecte! Salvând albinele va fi salvată omenirea!”, a concluzionat  Daniel Buda

O altă temă de dezbatere a fost şi “Perspectiva micilor producători asupra propriilor nevoi și oportunități” avându-i ca interlocutori pe Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS (Federația Asociațiilor Apicole din România) şi Ramona Duminicioiu – membră a comitetului de coordonare al Asociației Eco Ruralis.

Prin acest eveniment ne propunem dezbaterea poziției României, reflectată prin pozițiile particulare ale reprezentanților României în Parlamentul European dar și ale actualului executiv de la București pe această temă

Federaţia Asociaţiilor Apicole din România-ROMAPIS a fost înfiinţată în 2007 iar astazi reprezintă un număr mare de apicultori ce deţin sute de mii de colonii de albine. ROMAPIS este membru al APIMONDIA şi în organizaţii ale apicultorilor europeni ca BeeLife. ROMAPIS şi-a adus o contribuţie importantă la conceperea şi implementarea Programului Naţional Apicol (PNA).

În ultimii ani suntem nevoiţi să acţionăm pentru a determina ministerul agriculturii să respecte reglemenarile europene privind utilizarea unor produselor dăunatoare albinelor şi mediului. Din anul 2013 în Uniunea Europană există o interdicţie a folosirii unor inscticide nocive pentru albine dar şi un pericol pentru mediul înconjurător şi siguranţa alimentelor. Din păcate există şi fermieri iresponsabili care folosesc pesticide de pe piaţa neagră  şi în doze mult mai mari, ignorând şi perioadele de aplicare. Evident că prin folosirea acestor substanţe neomologate se produce în mod voit  otravirea solului, aerului şi apelor , astfel încât nici albinele îngrijite de apicultori, nici ceilalți polenizatori nu au o soartă mai bună. Vedeți, folosirea unor substanțe neautorizate de pe piaţa neagră a dus în România la tragedii, soldate cu pierderi de vieți omenești, producând un șoc emoțional în societate

Există în subordinea Autorității Naționale Fitosanitare un laborator pentru controlul reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale, există și poliție fitosanitară, totul este ca ele să aibă capacitatea să își exercite funcția, ceea ce presupune și alocarea resurselor necesare. Pentru apicultori este important cum se pot identifica tratamentele ilegale. Este nevoie de voință  pentru eliminarea tentațiilor şi bineînţeles  aplicarea strictă a sancțiunilor în caz de abatere ”, a atras atenţia Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS.

Sărăcia, marginalizarea micilor producători, lipsa recunoaşterii rolului şi a importanţei ţăranilor în sistemul alimentar sunt principalele probleme cu care se confruntă  producătorii mici din sectorul agricol.

Asociaţia Eco Ruralis îi reprezintă pe producătorii mici care au fost excluşi în mare parte din programele de sprijin ale PAC dar şi de alte politici de sprijin creionate la nivel naţional. Asociaţia Eco Ruralis a fost înfiinţată în anul 2009 de ţărani din diferite zone regiuni ale României, oameni care trăiesc şi muncesc în mediul rural, iar în prezent numără peste 14.000 de membri”, a ţinut să precizeze Ramona Duminicioiu, membră a Comitetului de Coordonare a Asociaţiei Țărăneşti Eco Ruralis .

Reprezentanta Eco Ruralis a vorbit şi despre marginalizarea micilor producători şi despre lipsa recunoaşterii rolului şi a importanţei ţăranilor în sistemul alimentar.

Trebuie să vorbim despre sărăcie şi despre o marginalizare a micilor producători şi a ţăranilor, a celor care practică o agricultură ecologică, o agricultură de subzistenţă, dar care sprijină şi economia locală. O marginalizare sistemică şi sistematică, din care noi am identificat ca fiind super-problematică, lipsa recunoaşterii rolului nostru şi a importanţei pe care o avem în sistemul alimentar. O mare problemă este că avem politici publice care sunt deconectate de problemele şi nevoile noastre şi care nu sunt adaptate pentru producţia la scară mică, ci pentru alte modele, în mod special producţia industrial. O altă problemă semnalată de Eco Ruralis este lipsa oportunităţilor de dezvoltare în mediul rural, fiind un lucru de care suferă, în mod special tinerii din aceste zone, care aleg astfel calea migraţiei pentru a găsi o şansă de supravieţuire în altă parte. Noi ne bucurăm de orice ocazie de dialog, însă trebuie, din păcate, să recunoaştem că nu există rezultate concrete ale dialogului întreprins cu factorii de decizie atât la nivel naţional cât şi european. Deci considerăm că avem mult de lucru pentru îmbunătăţirea dialogului. Printre obiectivele pe care reprezentaţii Eco Ruralis consideră că ar trebui îndeplinite în noua Politica Agricolă Comună (PAC) se află spijinirea unui model de producţie şi de distribuţie care să asigure un venit just şi ţăranilor, micilor producători şi muncitorilor agricoli.

Noi credem că această PAC nu trebuie să sprijine doar o clasă de mijloc, ci şi clasa mai săracă, pe cei mici. Clasa de mijloc în agricultura din România este în formare şi pentru a se dezvolta cu adevărat trebuie susţinută în primul rând baza agriculturii, oamenii, majoritatea care lucrează în mediul rural cei mici. Credem că trebuie asigurate condiţii de muncă decente pentru oamenii care lucrează în sistemul alimentar şi cel agricol. Există nenumărate exemple de oameni abuzaţi, de muncitori abuzaţi, în mod special cei care lucrează în sistem sezonier. Am fost martori cu toţii la problemele muncitorilor emigraţi în străinatate, o problemă istorică, care a fost doar agravată de contextul crizei Covid. Deci asigurarea condiţiilor de muncă este absolut fundamentală.

Totodată, PAC trebuie să faciliteze şi să protejeze dreptul şi accesul la pământ, în mod special pentru cei tineri, cei care practică agricultura agro-ecologică. Ei trebuie să fie cei mai importanţi parteneri în creionarea strategiilor de mediu, pentru că suntem custozi ai resurselor naturale. Este foarte important ca accesul nostru la pământ să nu fie îngrădit.

În ceea ce priveşte piaţa, credem că este nevoie de intervenţii de piaţă care să echilibreze problemele care apar, specula în mod special şi concurenţa neloială de care sunt afectaţi în cea mai mare măsură micii producători. Ei sunt foarte vulnerabili pe piaţă şi nu au un sprijin din partea statului. Este foarte importantă încurajarea lanţurilor alimentarea scurte, trebuie întărite pieţele locale şi regionale, agricultura nu trebuie să fie doar orientată numai către export. Considerăm că aceste pieţe locale sunt un serviciu de utilitate publică, pentru că asigură o hrană diversă şi sănătoasă,” a mai arătat Ramona Duminicioiu.

Invitaţ în cadrul dezbaterilor Webinar-ului a fost şi Sebastian Brumă, președinte al Rural Development Research Platform, cercetăor științific gradul II la Academia Română, Filiala Iași, Institutul de Cercetări Economice și Sociale Gheorghe Zane, Colectivul de Economie Rurală, care a vorbit despre “Perspectiva guvernului României asupra viitorului micilor producători în contextul proceselor de negociere și de implementare în România ale Pactului Verde European, Strategiei Farm to Fork și a Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene”.

În cadrul dezbaterii au avut intervenţii şi reprezentanți ai executivului (MADR, MMAP), reprezentanți ai asociațiilor de mici producători, cercetători, precum şi jurnalişti din presa de specialitate.

La final, concluziile au fost evidenţiate de Irina Velicu – cercetător principal la Centrul de Studii Sociale în cadrul Universităţii Coimbra, Portugalia.

Felicitări organizatorilor acestei dezbateri de interes pentru micii producători din România.