Scrisoare deschisă privind alocarea insuficientă de fonduri pentru fermierii români, în contextul de criză generat de conflictul prelungit din Ucraina

Scrisoarea deschisă a ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către:

PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI, Domnului Președinte Klaus Werner IOHANNIS

GUVERNUL ROMÂNIEI, Domnului Premier Nicolae CIUCĂ

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, Domnului Ministru Petre DAEA

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, Domnului Ministru Bogdan AURESCU

Solicitare – Mobilizare Autoritățile Române pentru facilitarea obținerii a 200 milioane de euro pentru România, din fondul de criza al UE în Martie 2023

        Stimate Domnule Președinte,

        Stimate Domnule Premier,

        Stimate Domnule Ministru,

Alianța pentru Agricultură și Cooperare,  formată din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România – ,,PRO AGRO” , Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” , Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România – ,,Forumul APPR”, vă informează că urmare a eliminării tarifelor vamale, tranzitului și importului de produse agricole și agroalimentare Ucraina fermierii și cooperativele agricole din România se confruntă cu următoarele probleme majore:

ROMÂNIA se afla din MARTIE 2022 sub presiunea fluxurilor masive de produse agro-alimentare ucrainene, după cum urmează: costurile logistice și de distribuție au crescut de peste 10 ori, iar livrările de produse ale fermierii români au fost blocate din cauza costurilor ridicate. Disponibilitatea logistică: vagoane, camioane, barje, toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică fiind atrași de prețurile mari plătite de vânzătorii ucraineni. Disponibilitatea spațiului în porturile din Constanța pentru fermierii români: aceștia nu pot livra marfa din cauza cozilor mari de camioane care blochează luni de zile portul Constanța, situație determinată si de ordinea logistica la descărcare si anume, naval, feroviar și în ultimul rând rutier, prioritizându-se accesul mărfii de proveniență Ucraina. Costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească,  au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agro-alimentar din România. Acest lucru s-a resimțit și datorită secetei pedologice severe, scăderii producțiilor din zonele afectate și producția națională, ajungând la un impact de -100 euro pe tona de cereale.

GRÂU: România este exportator net de grâu și se află pe locul al doilea în topul exporturilor din țările UE. Din martie 2022 și până în prezent, fluxurile de grâu din Ucraina creează o mare perturbare în ceea ce privește prețul care afectează piața internă. Vom sublinia că România a importat din Ucraina  peste. 700.000 de tone de grâu și 30.000 tone făină de grâu. România a exportat până în prezent aproape 3 mil tone  (cu peste 1 million de tone mai puțin decât în acceași perioadă sezonul trecut. Fermierii români se confruntă cu pierderi mari. Trebuie subliniat faptul că în fiecare moment discountul la mărfurile ucrainene a fost de peste 50 EURO/tonă. Fermierii români suferă cele mai mari pierderi pe parcursul anului 2022 din cauza acestei concurențe.

PORUMB: România a fost placa turnantă pentru porumbul ucrainean și, de asemenea, fermierii români suferă din cauza prețurilor mult mai mici ale porumbului din Ucraina. România este cunoscută ca fiind principalul rezervor de porumb pentru UE, iar în 2022, România a importat din Ucraina până în prezent cca 1 million de tone de porumb. Prețul a fost extrem de scăzut față de piață, cu sume care depășesc 60-75 EURO/tonă. O parte importantă din porumbul ucrainean de la recolta din 2021 a fost recoltat ca și recoltă în 2022 pe timp de ploaie. Costurile de uscare îi fac pe fermierii ucraineni să nu efectueze această operațiune și acest porumb care a trecut în România, era în procent de 75% deteriorat și impropriu pentru consumul uman și furajer. În porumbul ucrainean s-a găsit aflatoxină, micotoxine, o rată mare de boabe sparte, praf și multe altele ca reziduuri de pesticide, care sunt interzise în U.E. Dar, din cauza faptului că UE a suspendat certificatul veterinar, aceste produse au avut undă verde să treacă granițele fără niciun control.

RAPIȚĂ: România este, de asemenea, un rezervor principal pentru rapiță. Fluxurile ucrainene care au fost importate din cauza reducerilor mari, între 70-90EURO/tonă, depășesc nivelul de 400.000 de tone. În afară de discount, un alt fapt afectează piața românească, atât fermierii, cât și procesatorii. Reamintim că este interzisă cultivarea de plante GMO în U.E. Majoritatea cantităților de rapiță sunt modificate genetic, iar acest lucru creează probleme serioase la nivel local, la procesatori. Mai mult decât atât, valoarea FFA a semințelor de rapiță provenite din Ucraina depășește limitele legale. Unii vânzători ucraineni, în colaborare cu unii intermediari români, au venit la origini (UKR și RO), producând astfel daune mari.

SEMINȚE DE FLOAREA-SOARELUI: România, cunoscută și ca zonă de origine principală pentru UE, cu o producție totală de 33% din producția UE27, a fost afectată în ceea ce privește importurile cu reduceri mari față de piață. Reducerile au fost cuprinse între 60-100USD/tonă de semințe de floarea-soarelui. Importurile României de semințe de floarea-soarelui din Ucraina au depăși  400.000 de tone, iar cele de ulei de floarea soarelui sunt deja peste 50.000 tone. De asemenea, vorbim aici de anul de producție 2021, iar aceste mărfuri prezintă un nivel ridicat de FFA (Free faty acid) și multe reziduuri de pesticide.

CARNE DE PASĂRE ȘI OUĂ : Chiar dacă  nu există importuri directe din Ucraina, există cu siguranță un impact asupra fraudei cu produse avicole importate prin intermediul unor firme din alte state membre, ceea ce provoacă o concurență neloială, chiar și pe piața țărilor care nu sunt afectate în prezent. De exemplu, importul de carne de pasăre în țările neafectate prin firme din Polonia și Olanda, iar la ouă prin firme din Lituania și Polonia. 

Înțelegem situația dificilă prin care trece Ucraina, încercăm să dăm dovadă de solidaritate, dar fără a ne autodistruge producătorii, piețele și mai ales consumatorii. Este de bun simț ca toate produsele care se află în „tranzit” să fie verificate, înregistrate și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din U.E., deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung. Acest lucru nu se întâmplă în prezent, cu concursul autorităților române.

 De asemenea, avem probleme cu amestecul produselor din Ucraina cu cele din România de către intermediari și vânzarea lor fără a se specifica originea corectă, pentru că afectează imaginea României pe piața internațională și va avea un efect pe termen lung asupra prețurilor produselor din România. A se vedea și faptul că Turcia a întors din drum unele nave din cauza unor probleme identificate la încărcare și au ajuns la Constanța.

Comercianții sunt puțin interesați de cerealele și oleaginoasele din România și de fermierii locali și există riscul ca fermierii să rămână cu marfa nevândută. Peste 30.000 de tone de făină au ajuns în România din Ucraina la un preț mai mic decât grâul, ceea ce este imposibil din punct de vedere al costurilor de producție, dacă ar avea aceeași calitate.

Reamintim că motivul principal pentru care Ordonanța 154/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria demorărit, a uleiurilor și grăsimilor și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă a fost acordată a fost pentru ca procesatorii să poată oferi un preț mai bun producătorilor pe materia primă, pentru a face față perturbărilor lanțurilor de aprovizionare, dar acest lucru nu s-a întâmplat pentru că aceștia au achiziționat preponderent marfă din export.

Stimate Domnule Președinte, Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru, vă rugăm să binevoiți a puncta aspectele prezentate anterior, în discuțiile pe care le aveți cu omologii dumneavoastră, să luptați pentru apărarea interesului național al României, producătorilor și consumatorilor acesteia și obțineți măsuri importante, precum:

  1. Monitorizarea, contorizarea și controlul siguranței alimentare produselor agricole si agroalimentare care se află în „tranzit” sau importate din Ucraina, introducerea clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața precum în prezent și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din U.E., deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.
  2. Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC estimate de noi la cca. 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase, în martie 2023. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși volum din Slovacia este insignifiant cu cel din România, aceștia solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al U.E. și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate; Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate, trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.
  3. În cazul nefericit în care nu se acorda compensații acoperitoare de cca 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.

Rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru informații suplimentare.

Vă mulțumim pentru implicare și susținere.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

ORGANIZAȚIEPREȘEDINTE

PRO AGRO –  Ionel ARION

LAPARNicolae VASILE

UNCSVMircea BĂLUȚĂ

Forumul APPRNicolae SITARU