Consideraţi discipolii lui Iisus pentru că au contribuit cel mai mult la răspândirea creştinismului în lume, cei doi apostoli, Petru şi Pavel, sunt sărbătoriţi împreună pe 29 iunie pentru că au murit în aceeaşi zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşate de împăratul roman Nero.
Tot pe 29 iunie se termină postul ţinut în cinstea celor doi apostoli, numit în popor Postul Sânpetrului. Originar din Betsaida Galileii, Sfântul Apostol Petru a fost fratele Sfântului Apostol Andrei şi pescar ca toţi cei din familia lui.
Primind îndemnul adresat de Hristos de a-L urma, îşi părăseşte meseria, dedicându-se propovăduirii Evangheliei. Numele său iudeu era Simon, nume pe care Iisus îl schimbă în Chefa sau Petru, adică piatră, aluzie la credinţa sa puternică.
Ziua de 29 iunie, denumită popular Sânpetru de vară, își are adânci rădăcini în tradiția poporului român. O mulțime de obiceiuri și de superstiții au fost păstrate și rămân vii, cu precădere în mediul rural, deși unele din ele vin din negura timpului.
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului.
Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc. Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.
O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol. În această zi de mare sărbătoare creştină, oamenii merg la biserică, la slujbă, iar femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă. Tot în această zi oamenii au voie să lucreze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În satele din Bărăgan se păstrează o serie de tradiţii populare.
Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. De asemenea, se mai spune că dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
Se mai spune că în ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, privighetorile şi cucii nu mai cântă şi se transformă în şoimi, ei revenind la forma iniţială în ziua de Buna Vestire, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere până în această zi, ca să fie sănătoase.
Din respect pentru rudele din familie, trecute la viaţa veşnică, prin tradiţie, fetele şi femeile tinere nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi de ultimul hotar al vieţii. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie au dezlegare la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.