Cultura de topinambur – o afacere cu gust!

Topinamburul poartă denumirea ştiinţifică de Helianthus tuberosus. Rădăcinile plantei sunt fibroase, foarte tari, re­zistente la rupere, iar la bază sunt prinse de un rizom tuberizat. Din tulpina subterană se formează stoloni care, prin îngroşarea părţilor terminale, dau naştere la tuberculi. Aceştia sunt cărnoşi, crocanţi, au diverse forme neregulate (sferice, ovale, piriforme, fusiforme). Dimensiunile medii sunt de 8­-10 cm lungime şi 5-8 cm în diametru. În condiţiile climatice ale României, florile apar în septembrie-octombrie, de aceea nu au timp suficient pentru fructificare. Înmulţirea se realizează prin tuberculi.

Topinamburul suportă bine tempe­raturile extreme. Plantele tinere sau mature rezistă chiar şi la -5…-6°C. Preferă solul de luncă, nisipo-argilos, afânat, bogat în humus şi calciu.

Tehnologia seamănă cu cea a cartofului, dar înfiinţarea culturii se poate face şi toamna, fără diferenţe semni­ficative de producţie. Se recomandă dis­tanţe de plantare de 70 cm între rânduri și 30-35 cm între plante pe rând ceea ce conduce la o densitate de 30.000-35.000 plante la unitatea de suprafață. Cantitatea de tuberculi necesari înfiin­ţării unui hectar este de 1,2 tone.

După înfiinţare, cultura se întreţine relativ uşor, dar o atenţie deosebită trebuie acordată în primele faze de vegetaţie, pen­tru combaterea buruienilor şi asigurarea necesarului de apă. Se fac 1-2 praşile man­uale şi 2-3 mecanice, în funcţie de gradul de îmburuienare al terenului. În funcţie de precipitaţii, se udă regulat, cu 250-300 m³ de apă/ha. Într-un an normal, se fac 2-3 udări în timpul perioadei de vegetaţie. Dacă este secetă, se poate creşte numărul de udări la 4-5. În general plantele sunt rezistente la boli şi dăunători și nu lasă terenul infectat cu Rhizomania sau viroze.

Recoltarea se realizează toamna (luna octombrie), după căderea brumei. Se obţin 40-50 t/ha, până la aproximativ 60 t/ha. O plantă produce de la 1,5 kg – 5 kg de tuberculi. Înaintea recol­tării, tulpinile se taie manual sau mecanic şi se îndepărtează din cultură. Recoltarea se poate face mecanic, dar trebuie avut grijă ca tuberculii să nu fie răniţi. După ce au fost scoşi din sol, se lasă câte­va zile la soare pentru maturare, dar nu foarte mult timp deoarece sunt sensi­bili la deshidratare.